Statiunea Cavnic, un strop de frumusete maramureseana

Cavnicul este o asezare durata in inima Maramuresului, undeva in sud-estul mirificei zone montane a Gutaiului, pe cursul superior al raului care da si denumirea localitatii.
Geografic vorbind, partea interesanta, inedita a Cavnicului reiese si din lunga desfasurare a acestuia pe valea omonima, ecartul liniar dintre punctele extreme ale localitatii fiind de nu mai putin de 9 kilometri. Coraborat cu lungimea, creste si diferenta de nivel de undeva din jurul cotei de 550-576 m, pentru a ajunge spre amonte la 1050 m.

Pozitionarea Cavnicului in cuprinsul Judetului Maramures (sursa: enciclopedia libera )

Accesul spre Cavnic este facilitat de apropierea Depresiunii Baia Mare si a importantului centru urban cu acelasi nume, gasit la circa 32 kilometri departare de pitoreasca asezare polarizara in jurul industriei extractive .

Oras cu stravechi veleitati in ale mineritului, Cavnicul a fost adus la rang de centru urban in anul 1968, in plin avant socialist al extractiei minereurilor neferoase (plumb, zinc, cupru, zacaminte complexe). In urmatoarele doua decenii evolutia constructiilor, a dimensiunii cultural-artistice si a demografiei a deprins un fagas ascendent nemaintalnit in toata istoria respectivei localitati.

Dupa caderea comunismului toata industria mineritului din zona a intrat intr-un regres, iar galeriile de exploatare ce au adus Cavnicului bunastare si recunoastere in domeniu au intrat in conservare incepand cu anul 2007.


Actualmente,  principala activitate in zona cu pricina este legata de turism, industria fara fum fiind acea ramura economica in care se vadesc sperante de redresare si reconversie pentru un areal traditional al baiesitului.

 Datorita asezarii intr-o zona depresionara, cu privelisti uluitoare spre culmile inalte ce impestriteaza imprejurimile, acest fost centru secular al mineritului maramuresean poate aspira la rangul de statiune turistica. In prezent in oras salasluiesc circa 5000 de suflete (conform recensamantului din 2011), multi fii ai urbei orientandu-se spre spatiul european in cautarea unui trai mai bun.

Localitatea Cavnic este atestata documentar inca din prima jumatate a secolului al XIV-lea (anul 1336),  sub numele Capnic, cuvant cu rezonanta slavona ( ‘kopaonik’  - ‘a sapa’). Mineritul in zona este practicat inca de pe vremea romanilor, dupa cum confirma si descoperirile arheologice.

Atractiile turistice se impletesc in melanjul mostenirii cultural-istorice, pe fundalul zestrei naturale foarte potentate in zona muntilor vulcanici din nordul Carpatilor Orientali.
 Dintre obiectivele  cele mai de pret ale Cavnicului merita mentionate : Biserica Romano- Catolica ‘Sfanta Varvara’, edificata in anul 1812, Stalpul Tatarilor (monument ridicat in anul 1736 pentru a aminti de invazia triburilor mongole, pe el aflandu-se inscriptia latina  ‘Anno 1717 usque hic fuerunt tartaris’ - ‘In anul 1717 pana aici au ajuns tatarii’), Logolda - ruinele unei topitorii de aur din secolul al XIX-lea.

Pitoresc de Cavnic

 Din portofoliul de atractii naturale ar fi trebuit sa amintim in primul rand Paltinul Secular (Acer Pseudoplatanus), situat in curtea unei biserici si care ar fi avut o inaltime de 30 metri, iar diametrul trunchiului atingea 1,32 metri. Mintile luminate ale autoritatilor au decis ca acest obiectiv trebuie taiat, astfel ca incepand cu anul 2009, copacul ce a trecut prin secole de istorie nu mai exista…

Vulcanismul caracteristic Muntilor Gutai a jucat un rol esential in diversitatea formelor de relief in zona, iar Rezervatia Geologica Creasta Cocosului, cu o suprafata de aproximativ 50 de hectare, constituie unul dintre cele mai impresionante monumente naturale de sorginte eruptiva, de pe teritoriul Romaniei. Avem aici o portiune a unui vechi crater, care de la distanta si dintr-un anumit unghi etaleaza un aspect zoomorfic, dupa cum ii spune si numele.

In urma eruptiilor vulcanice din a doua parte a Neogenului, cristalizarea mineralelor s-a realizat sub o diversitate de forme si culori care mai de care mai atractive. In zona Cavnicului vorbim de o bogata varietate a ‘florilor de mina’, aceste esantioane de minerale fiind foarte cautate in colectiile mineralogice din toata lumea, impodobind galerii de prestigiu din Viena, Budapesta, Varsovia, Praga s.a.

In zona acestei vechi vetre de locuire maramureseana nu pot fi trecute cu vederea obiceiurile arhaice unice, perpetuate cu mandrie si in zilele noastre . Astfel, ‘Brondosii’ sunt tineri care in preajma Craciunului imbraca vesminte populare si masti din piei de oaie sau capra, iar cu talangile si bicele din dotare pornesc la colindat pe drumurile localitatii, intr-o galagie infernala. Sunt mai multe legende cladite in jurul manifestarii populare cu pricina, una dintre ele spunand ca seva acestei traditii se trage din vremurile cand tatarii au ocupat asezarea (anul 1717), iar satenii mascati ar fi reusit sa-i sperie si sa-i alunge pe invadatori. Cert este ca avem de-a face cu un obicei perpetuat, foarte atractiv pentru oaspetii care poposesc pe plaiurile maramuresene la ceas de sarbatoare hibernala.

Tot la Cavnic se pastreaza traditia ‘Constantinilor’ (o forma de teatru popular jucata in ultima parte a lui decembrie, in memoria domnitorului Constantin Brancoveanu), a ‘Viflaimului’ (infatisand Nasterea lui Iisus Hristos) si a ‘Puscatului’ (de Inviere, cu ajutorul tevilor care folosesc acetilena se realizeaza niste zgomote asemanatoare pustilor veritabile, pentru a aminti de momentul inlaturarii pietrei de pe mormantul Mantuitorului).

Din specificul  Cavnicului, alaturi de pretioasele flori de mina si traditia Brondosilor, un alt lucru a fost brevetat pe aceste taramuri. Vorbim despre ‘lenker’, o sanie cu volan nascocita aici de un german in anul 1930 si care a aparut dntr-o nevoie mai mult decat practica, respectiv deplasarea cat mai rapida a locuitorilor din partea de sus a asezarii inspre zona din avale. Este o modalitate fiabila de transport, dar si de distractie chiar si in zilele noastre, majoritatea locuitorilor din urbea maramureseana avand in un astfel de vehicul.

Per ansamblu Cavnicul prezinta un potential turistic insemnat, iar activitatea de profil s-a dezvoltat cu precadere dupa anul 2002. O serie de investitii in partii de schi si infrastructura de profil pentru sporturile de sezon, ca si conditiile naturale favorabile pastrarii indelungate a invelisului de nea, a adus localitatii supranumele de ‘Polul zapezii din Maramures’.

Partiile Icoana din Cavnic

Probabil ca in viitor odata cu dezvoltarea infrastructurii acest oras  o sa devina o statiune de iarna renumita atat in tara cat si peste hotare, insa locurile de cazare au inceput sa apara inca de pe acum, asteptandu-si oaspetii in toate anotimpurile, dar mai ales in feeria peisajelor de gheata, a saniilor trase de cai si povestilor spuse la gura sobei in compania unui pahar de horinca.

Referinte :

Istvan D., Popescu S., Pop I., ‘Muntii Gutai – Ghid Turistic’ (Colectia MN, nr. 45), Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1990 ;

http://www.orasulcavnic.ro/
http://www.cavnic.ro/
http://www.cavnic.ro/
http://www.subm.ro/ro/cavnic.html
http://www.superskicavnic.ro/
http://www.skivirus.com/informatii-statiuni/1380-despre-cavnic.html
http://www.icoanacavnic.ro/
http://www.creastacocosului.ro/
https://www.mormota.ro/muntii-gutai
http://www.turismland.ro/brondosii-din-cavnic/