marți, 9 decembrie 2014

Făgăraşii de deasupra Loviştei în vremurile trăirilor profunde

A parcurge culmea sudică făgărăşană ce porneşte  dinspre Ţara Loviştei şi are ca şi puncte de reper Muntele Călugărul, Muntele Dăescu, Muntele Sfântul Ilie, Pietriceaua-Mâzgavu şi apogeul dat de sălbaticul Vârf Boia (2431 metri altitudine) dă naştere unor inedite momente de tihnă, de reflectare şi regăsire în solitudinea Carpaţilor de Miazăzi, toate acestea acţionând ca un veritabil leac pentru sufletele alienate din cauze îndeobşte aflate în cazuistica existenţei contemporane.









Totodată, clipele de răsfăţ vizual, în care efortul ascensiunii este uitat cu desăvârşire, iar lumina caldă a unei după-amieze târzii catalizează atenţia spre fabulosul peisaj al văilor, crestelor şi piscurilor semeţe, nu se pot înlocui nici cu cel mai iscusit sejur pe cuprinsuri exotice.

luni, 11 noiembrie 2013

Refugiul Călţun sau sindromul turismului indezirabil


Curatenie de toamna/Observatii pertinente/Pareri constructive


Fagarasul este locul multor superlative geografice autohtone, atragand ca un magnet amatorii de drumetie, de natura pura si altitudini ce sfideaza vazduhul intr-un fel nemaintalnit in spatiul montan romanesc. Crenelurile crestei principale, absolutul varfurilor Moldoveanu si Negoiu, mirificul lacurilor si vailor glaciare, multitudinea de culmi laterale, eleganta soselei Transfagarasan, iata doar cateva atribute care cladesc aura de suprematie a acestei grupe meridionale, transformand-o intr-o destinatie turistica de top.

An de an, fluxurile de calatori care se indreapta spre inaltimile Alpilor Transilvaniei devin din ce in ce mai consistente, favorizate fiind atat de regasirea de catre societatea romaneasca a apetitului pentru natura si frumos, cat si de contextul pietei turistice libere, globale, interesul strainilor pentru componenta montana autohtona fiind mai mult decat evident.

Lespezi-Caltun si Negoiu vazute de sub Varful Laitel

Insa activitatile de recreere la nivel de masa si prost gestionate pot face mai mult rau decat bine afectand intr-un mod nedorit puritatea naturii, a acelei dimensiuni materiale care potenteaza circulatia turistica si da valoare unei “industrii fara fum” sanatoase. Este o relatie simbiotica pe care multi o percep in teorie, dar care da adeseori rateuri in practica.

joi, 15 august 2013

Făgăraș: spre lumea tainică a Vârfului Boia




Caineni – Greblesti – Valea Boia Mare – Muntele Daescu – Muchia Sfantului Ilie – Petriceaua – Mazgavu – Caldarea Grohotisului – sub Galbena – sub Vemesoaia – Valea Boia Mare

Atat prin altitudine cat si prin maretia reliefului ce-l caracterizeaza, Fagarasul reprezinta muntele suprem al catenei carpatice romanesti, atragand anual mii de calatori din tara si strainatate. Avem aici o magistrala turistica deosebit de populara, referindu-ne la traseul de creasta al acestui masiv meridional. Insa Fagarasul inseamna mai mult decat parcurgerea pe bucati sau integral a crestei matematice, fiind compus din zeci de culmi puternice care inainteaza lateral atat spre nordul cat si spre sudul unitatii montane. 

Crestele nordice sunt mai scurte (7-10 km lumgime) si mai ascutite, multe dintre ele constituind un real magnet pentru amatorii de adrenalina care vor sa iasa din cliseul strabaterii zonei de culme principala.

 Spre sudul muntelui, spinarile devin mai domoale, insa lungimea lor aproape ca se dubleaza in raport cu corespondentii nordici. Intalnim spre miazazi un adevarat domeniu al haiduciei, ce necesita rabdare si pregatire fizica/psihica pentru a parcurge spre amonte respectivele intinderi netede, pe parcursul carora anduranta este cuvantul de ordine. Insa efortul istovitor al inaintarii dinspre sudul Fagarasului se incununeaza prin atingerea culmii principale si prin multumirea de sine atunci cand tragi linie si concluzionezi ca salbaticia, pustietatea animata doar de activitati bucolic-milenare,  constituie acel ceva dupa care ai tanjit si care s-a vadit cu prisosinta.

La sfarsitul lui Cuptor am hotarat impreuna cu Bogdan si Cezar sa abordam cu determinare o astfel de culme dinspre fata exterioara a muntelui, alta decat cele catre care accesul este facilitat de prezenta Transfagarasanului. Si cum vestul impunatorului masiv se mandreste cu niste plaiuri deosebit de pitoresti (Zanoaga Cainenilor, Muntele Colti, Muntele Olanu-Vemesoaia-Galbena, Muntele Petriceaua-Mazgavu) am decis sa ne incercam norocul in aceasta zona.