Despre persani altfel

sSursa: aici

    Ceea ce vedeti in imaginea de mai sus este doar un „rezumat” al capitalei unui stat intruchipat in ultimul timp doar ca exponent al raului. Munte - tumult cotidian - arhitectura deosebita - societate urbana in continua schimbare, acestea sunt doar cateva din atributele prin care poate fi definit Teheranul, o metropola situata la o altitudine de 1200 metri, cu o populatie aproximata la 12 milioane de locuitori.

Iranul detine mult petrol (locul 3 mondial ca si potential!), are o pozitie strategica la Golful Persic (vezi Stramtoarea Ormuz, prin care se desfasoara o cincime din comertul mondial cu petrol) si o piata de desfacere d peste 75 milioane virtuali consumatori. Asa ca le-ar fi chiar de folos niste Halliburton, Bechtel, Exxon Mobile, Coca-Cola, McDonalds, City Bank pentru modernizarea societatii. 

 Ce nu stie lumea este ca Iranul a fost una dintre primele democratii viabile ale societatii contemporane, imediat dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial. Dar prim-ministrul Mohhamad Moussadegh, un aristocrat persan de vaza si cel mai mare reformator iranian si-a pus (in 1949) urmatoarea problema: "cum se face ca societatea britanica si nu numai prospera de pe urma petrolului iranian, iar cetatenii nostri se zbat intr-o saracie crunta, in ciuda resurselor inimaginabile de aur negru?!?" Iar in aceasta ordine de idei a decis sa nationalizeze resursele de petrol pentru si in beneficiul natiei iraniene, iar strainii care vor pofti la aceste zacaminte sa plateasca pretul standard de pe piata internationala, ci nu tarife preferentiale. In acel moment Dr. Mossadegh si-a semnat sentinta, in urmatorii 4 ani CIA-ul reusind sa-i faca o reclama atat de negativa si sa-l sape din interior, incat totul a culminat cu o lovitura de stat in 1953 care a dus la instalarea Sahului Reza Pahlavi, o marioneta in mana intereselor anglo-americane si care a repus companiile straine la carma resurselor acestui fost imperiu persan.

Este de invatat din istoria Iranului, un stat non-arab care a experimentat multe sisteme de guvernamant, incepand de la democratie, capitalism, dar se pare ca dorinta de gestionare proprie a resurselor nu a fost si nu este pe placul altora, mai ales in era in care trebuie sa fii obedient si sa-ti cedezi valorile de orice fel (inclusiv umane), iar tu - ca stat - e musai sa fii impovarat de datorii si sa fii o piata de desfacere a gunoaielor occidentale.

Pentru cei care vor sa aprofundeze problema le recomand link-urile urmatoare: 

http://www.youtube.com/watch?v=aYutojeC5Kk
(Moussadegh - Iranian Democracy)
 
http://www.youtube.com/watch?v=iaGCJmCAJ40
 (CIA Overthrow of  Moussadegh)

http://www.youtube.com/watch?v=fXTcljg2fBQ 
(Contemporary Iran)

La nivel de capitala Teheranul este un oras mai mult decat stralucitor, cu o dezvoltare extrem de rapida, iar multi oameni care l-au vizitat se pronunta cum ca surclaseaza ca aspect/vecinatati naturale/fervoare a vietii  citadele mult mai vizitate turistic (Cairo, Rabat, Tunis s.a.). Ca sa nu mai pomenesc ca pe fundalul acestui centru urban se desfasoara maiestuosii Munti Elburz (Alborz), si vulcanul stins Damavand, care strajuieste metropola de la inaltimea de nici mai mult, nici mai putin de 5671 metri! Iar daca unele psihoze ii indeamna pe unii compatrioti ai nostri sa priveasca ursul brun ca pe un pericol al padurilor, ma intreb cum o fi sa drumetesti pe versantii dinspre Marea Caspica ai acestor munti, unde poti sa dai nas in nas cu un leopard sau cu foarte rarul tigru Hyrcanian?!?

In continuare puteti vedea o serie de imagini cu capitala statului persan si Muntii Alborz:

http://www.damawand.de/Info-Tech/Damavand.html

   Asadar, dincolo de imaginea unui stat teocratic, Iranul are multe de oferit, turistic vorbind cosmopolita metropola a Teheranului si miile de kilometri ale cordilierelor persane (alaturi de Muntii Alborz in nord, in partea sudica a tarii talazuiesc la fel de maiestuosi Muntii Zagros) fiind doar cateva din atributele de atractivitate ale acestui fost mare imperiu.

    Concluzia poate parafraza un film celebru: „No one knows about the Persian Cats!”